marți, 30 iunie 2009

Taina inimii tale...



nu păstra pentru tine, prietene, taina inimii tale,
spune-mi-o mie, doar mie, in taină
tu, ce z
âmbeşti cu-atâta gingăşie
şopteşte-mi cât mai lin...
inima mea te va auzi
nu urechea.

adâncă-i noaptea, casa tăcută
cuiburile păsărilor învăluite în somn
deschide-ţi printre lacrimi furişe
printre zâmbete nesigure
printr-o dulce-mbujorare a durerii
deschide-ţi taina inimii tale ...

( Rabindranath Tagore)


click pe titlul postării: Andre Rieu - I love you



duminică, 28 iunie 2009

*************


Mă scald în zi ca un copil în râu.
N-am ieri, nici mâine, şi voioasă-n uliţi
privesc cum trece soarele cu suliţi,
şi mă gândesc la vară şi la grâu.

Voi scrie despre-acea necruţătoare
bucurie de-a fi tânăr sub soare;
cu fruntea lângă cer voi scrie despre viaţă.
Tu sărută-mi cartea, dimineaţă …

Fereastra se umple de-amurg şi-ngândurată
se uită la mine cum mă bucur şi cred –
ca şi când eu am scornit grădina-ntomnată,
şi stelele nalte, şi coarnele scunde de ied...

(Magda Isanos)


click pe titlul postării: Chris Spheeris - Juliette


sâmbătă, 27 iunie 2009

" De iubire-ntâia oară cânt... "



Focul vânăt e gonit de vânt,

Zările-au uitat să mă mai doară...
De iubire-ntâia oară cânt,
La scandal renunţ întâia oară.
Am fost crâng părăginit pe loc,
La femei şi vodcă dam năvală.
Nu-mi mai place azi să beau, să joc,
Să-mi pierd viaţa fără socoteală.

E de-ajuns să te privesc tăcut,
Să-ţi văd ochii plini de tot înaltul,
Ca uitând întregul tău trecut,
Tu să nu mai poţi pleca la altul
Tu - mers gingaş, tu, surâsul meu,
Dac-ai şti, cu inima-i pustie,
Cum poate iubi un derbedeu
Şi cât poate de supus să-ţi fie.
Cârciumile le-aş uita pe veci,
N-aş mai şti nici versul ce înseamnă,
De-aş atinge aceste braţe reci
Şi-al tău păr ca floarea cea de toamnă.

Veşnic te-aş urma pe-acest pământ,
Depărtarea mi-ar părea uşoară...
De iubire-ntâia oară cânt,
La scandal renunţ întâia oară.
Nu regret, nu mă jelesc, nu strig.
Toate trec ca floarea spulberată.
Veştejit de-al toamnei mele frig
Nu voi mai fi tânăr niciodată.
N-ai să mai zvâcneşti ca pân-acum
Inima racită prea devreme.
S-o pornesc desculţ din nou la drum,
Stamba luncii n-o să mă mai cheme.

Dor de duca! Tot mai rar, mai rar,
Pui pe buze flacăra pornirii.
O! Pierdutul prospeţimii har
Cu vioiul clocot al simţirii!
În dorinţi încep zgârcit să fiu,
Te-am trăit sau te-am visat doar, viată?
Parcă pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineaţă.
Toţi suntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fragii frunzele deşarte...
Binecuvântat să fie deci
Că trăiesc şi să mă duc spre moarte.

( Serghei Esenin )



click pe titlul postării: Andre Rieu - Ochi negri (cântec rusesc)


vineri, 26 iunie 2009

Scrisoare mamei...



Tot mai trăieşti, bătrână mamă?
Ţie, cu supunere, mă-nchin!
Mica-ţi casă, seara de aramă,
Lumineze-o paşnic şi senin.
Mi se scrie că eşti tulburată,
Că ţi-e dor de mine ne-ncetat,
Că ades baţi drumul, supărată,
În paltonul vechi şi demodat.
În albastre seri ţi se năzare
Gând pustiu, ce lacrimei dă val,
Că la crâşmă-ntr-o-ncăierare
Mi s-a-nfipt în inimă-un pumnal.
Mamă, nu-i nimic! Delirul fură
Gândul tău, ducându-l spre prăpad.
Nu-s beţiv chiar în aşa măsura
Ca pierind, să nu te mai revăd.
Ca-n trecut, mi-i inima duioasă,
Am un vis, un vis pe care-l storc;
Să mă smulg din dorul ce m-apasă
Şi la noi acasă să mă-ntorc.
Eu voi reveni, pe când rasfaţă
Pomii-n floare, satul meu tăcut;
Dar să nu mă scoli de dimineaţă,
Cum opt ani în urma, ai facut.
Nu trezi deşertăciunea crudă,
Nici regretul că mă risipesc,
Prea devreme, pierdere si trudă,
Mi-a fost dat, trăind, să pătimesc.
Să mă rog, tu nu-mi mai da poveţe!
Nu-i nevoie! Duse-s câte-au fost.
Numai tu-mi eşti reazem la tristeţe,
Numai tu dai vieţii mele, rost.
Fie-ţi deci, neliniştea uitată,
Nu-mi mai duce dorul ne-ncetat,
Nu mai bate drumul, supărată,
În paltonul vechi si demodat...

(Serghei Esenin )



click pe titlul postării: Marina Voica - Potpuriu rusesc




joi, 25 iunie 2009

Mi-e dor...



Mi-e dor de-un vis aşa curat
Şi alb ca albul de hermină,
Să râd ca florile-n lumină,
Să uit că ros e de vermină
Copacul vieţii scuturat...

Mi-e dor de tine, cea de ieri,
Şi iar visez că sunt cu tine...
Şi-atât de bine şi senin e
Când visul vine să m-aline
Cu dulci şi line mângâieri!...

Visez că zâmbetu-ţi divin
În cale iarăşi luminează-mi,
Că iar la pieptu-mi vii să-ţi razămi
Căpşorul scump, şi-adormi în pază-mi
Ca-n vremile ce nu mai vin...

Visez... dar visurile pier
Curând, ca flori de brumă-atinse,
Iar visul meu din urmă stins e...
Cu braţe-ntinse-n gol şi-nvinse,
Drag vis de ieri, în van te cer!

Şi fără tine, viaţa mi-i
Deşartă ca un ţărm de mare,
Pe care eu te chem din zare
Şi caut dus de se năzare
Vreun semn pe apele pustii...

Te chem şi zi, şi noapte, dar
Tu nu-mi auzi în veci chemarea...

( Ştefan Octavian Iosif )


click pe titlul postarii:
Tudor Gheorghe - Of, ce dor, ce chin, ce jale...


miercuri, 24 iunie 2009

De Sanziene...



Risipitor,
Ca fiul in lume plecat,
Dragul de dor
Se smulge
Tacerilor albe.
El vrea sa-l strigi
Si sa-l plangi
Cu siraguri in salbe
Crescute in inima-n care
Focul e jar mocnit
In asfintitul
Ce-ti doare
Nemarginirea crescuta
In ochi de cocor.
Dragul de dor,
Nascut din departari,
Din impartiri
In tu
El,
Noi
Si voi,
Copil de suflet
Pentru orfane suflete
Pierite
In jocul rastignirii
Mute,
Pe cruci de patimi
Absolute.
Mi-e dor de drag,
Mi-e dor sa rad
Sa plang
Si-apoi sa cant,
Si-n dansul nebunelor iele
Sa fug cu dragul
Si cu dorul,
In albe nopti de Sanziene,
Spre ceruri
Deschise pe gene.
Mi-e dor de drag
Si dragul de dor
Ma culca usor…
…si totusi…
Si dragul…
Si dorul…
Pe mine ma dor!

(Mariana Roman)

poezia am preluat-o de pe www.agonia.ro


click pe titlul postarii: Noaptea Sanzienelor


luni, 22 iunie 2009

########



În aceeaşi limbă
Toată lumea plânge,
În aceeaşi limbă
Râde un pământ.
Ci doar în limba ta
Durerea poti s-o mângai,
Iar bucuria
S-o preschimbi in cânt.

În limba ta
Ţi-e dor de mama,
Şi vinul e mai vin,
Şi prânzul e mai prânz.
Şi doar în limba ta
Poţi râde singur,
Şi doar în limba ta
Te poţi opri din plâns.

Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde,
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta,
Cu-al tău pamânt,
Cu cerul tău in faţă,
Tu taci atuncea
Tot în limba ta.

( Grigore Vieru )


click pe titlul postării: Grigore Leşe-Săracu' omu' cu dor


marți, 16 iunie 2009

" Viaţa mea se iluminează... "



Părul tău e mai decolorat de soare,
regina mea de negru şi de sare.

Ţărmul s-a rupt de mare şi te-a urmat
ca o umbră, ca un şarpe dezarmat.

Trec fantome-ale verii în declin,
corabiile sufletului meu marin.

Şi viaţa mea se iluminează,
sub ochiul tău verde la amiază,
cenuşiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg şi salt şi curg.

Mai lasă-mă un minut.
Mai lasă-mă o secundă.
Mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.
Mai lasă-mă o briză, o undă.

Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp.

( Nichita Stănescu )



click pe titlul postării: Nicu Alifantis- Viaţa mea se iluminează


luni, 15 iunie 2009

" Ca să pot muri linişitit, pe mine mie redă-ma! "



Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei ‘nălţam visători la steaua
Singurătăţii.

( MIHAI EMINESCU )


click pe titlul postării: Adrian Păunescu - Odă in metru antic

duminică, 14 iunie 2009

" Ce bine că eşti !! "



Când merge cu mine pe stradă
Cântă mereu ceva,
Acasă adoarme în hol,
Nici vorbă de pijama.
Mama ei o ceartă şi-i spune
Că nu se mai poate aşa,
Da’ mie ea îmi răspunde:
“Asta nu-i treaba ta!”

Se uită tot timpu-n vitrine
Să vadă cum îi stă,
Se plimbă prin magazine,
N-o lăsa singură!
Pleacă toată ziua de-acasă,
Doar seara târziu dai de ea,
Dar dac-o-ntrebi când se-ntoarce, îţi spune:
“Asta nu-i treaba ta!”

Îi place mult
Să-i povestesc
Ce-am mai citit între timp,
Stă şi-ascultă ce-i spun,
Îi place…

Dacă-i soare afară,
Vrea în parc imediat,
Vrea la film şi la teatru,
Vrea cu barca pe lac,
Vrea îngheţată şi vată de zahăr
Şi tort cu blat de bezea,
Vrea tot anul vacanţă,
De-aia îmi place ea!

( Alexandru Andrieş )



click pe titlul postării: Nicu Alifantis - Ce bine că eşti