sâmbătă, 19 iulie 2008

Descantec

Lacate, cine te-a inchis
La usa marelui meu vis?
Unde ni-i cheia, unde-i pazitorul,
Să sfarame zavorul
Si să vedem în fundul noptii noastre
Miscandu-se comorile albastre? 
Un pas din timp în timp, greoi 
Se-apropie, dar a trecut de noi 
Toti pasii se sfarsesc si pier
Pentru urechea ta de fier.
De-o vana-ntoarsa peste tine
Cred ca atarna din vazduh glicine 
Si, de pe bolti, zorele
Si muguri si ciorchini de stele.
Cine va pune-n usa noastra cheie 
O singura scanteie?
Lumina ochiul si-l aseaza,
Si-n incapere cauta să vaza.
Lacatul simte si tresare
Cu bezna mea, ca de o sarutare.
Stea, nu poti tu intra-n veriga lui
Si lacatul tacerii să-l descui?
 
(Tudor Arghezi)

duminică, 6 iulie 2008

Interviu cu... DUMNEZEU

Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca...., iar apoi tanjesc iar sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani......iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea. Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp. Apoi am intrebat:
- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copiii tai?
- Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc... si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu inca nu stiu sa-si exprime sentimentele; sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei insisi.
- Multumesc pentru timpul acordat....am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie? Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:
- Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna.

(Octavian Paler)

marți, 1 iulie 2008

"In adancul nostru este ceva care n-are nume, acest ceva suntem" (Jose Saramago)



spunea undeva crestineste, nora iuga:

"de ce nu acceptam ca binele se plateste cu raul
si raul cu bine!? Daca am intelege asta, am vedea
si partea de bucurie a vietii."

si adaug:
de ce nu acceptam ca noi chiar suntem rai, chiar
si in bunatatea noastra impotenta? Ca
politetea este doar a doua noastra natura?
Ca ipocrizia este cea mai buna invatatoare a noastra?

Si atunci?

nefacand morala ajungi sa ti se faca morala.
tu priveste doar dincolo de aceste ingramadiri
de pietre, iubeste si piatra si vantul
si siretul la serbanesti si barladul la bucesti
si dunarea la galati ori cernavoda
si marea la navodari si gutaiul la cavnic
si fii calm

sfarsitul va veni oricum
nu ti-l alege tu de pe raftul
cu minciuni
si margele rosii.

(a.g.secara)