Lacate, cine te-a inchis
La usa marelui meu vis?
Unde ni-i cheia, unde-i pazitorul,
Să sfarame zavorul
Si să vedem în fundul noptii noastre
Miscandu-se comorile albastre?
Un pas din timp în timp, greoi
Se-apropie, dar a trecut de noi
Toti pasii se sfarsesc si pier
Pentru urechea ta de fier.
De-o vana-ntoarsa peste tine
Cred ca atarna din vazduh glicine
Si, de pe bolti, zorele
Si muguri si ciorchini de stele.
Cine va pune-n usa noastra cheie
O singura scanteie?
Lumina ochiul si-l aseaza,
Si-n incapere cauta să vaza.
Lacatul simte si tresare
Cu bezna mea, ca de o sarutare.
Stea, nu poti tu intra-n veriga lui
Si lacatul tacerii să-l descui?
(Tudor Arghezi)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu