Fii bucuros, iubite, în iarba mătăsoasă ;
Parfumul primăverii se simte tot mai greu ;
Vezi, lunca-i înflorită şi cântă şi-i frumoasă.
Fii bucuros, iubitul meu !
Aduc în dar iubirii întregu-mi suflet ; vină
Să simţi mireasma dulce pe-ngustele cărări.
În falnica pădure, în ştearsa ei lumină,
Ce dulce-i împreună să rătăcim în zări.
E-atât de plin de farmec să mergi visând pe maluri,
Să mângâi clopoţeii de alb mărgăritar,
Să vezi cum, capricioase, vin valuri după valuri
Cu sârg ţesându-şi parcă, în jur, desenul clar.
Vom bea tot duhul molcolm al lui april, cu sete,
În inimă, sfârşeala să intre picurând ;
Apoi lăsa-vom ziua s-adoarmă pe-ndelete,
Ca să simţim iubirea asupră-ne veghind.
Fii bucuros, iubite, în iarba mătăsoasă ;
Balsamul primăverii se simte tot mai greu ;
Vezi, lumea înfloreşte şi cântă şi-i frumoasă,
Fii bucuros, iubitul meu !
Elena Văcărescu
SĂRBĂTORI FERICITE, ADITEEA! Cristi şi Geanina
RăspundețiȘtergerePrimavara are puterea sa renasca in noi dorul de iubire, iar versurile acestea mangaie placut aceasta dorinta!
RăspundețiȘtergere