Sunt singură printre arborii lacului,
sunt prietena vechilor brazi de pe mal
şi confidenta secretă a tuturor sorbilor tineri.
Singură stau culcată şi-aştept,
n-am văzut pe nimeni trecând prin părţile acestea.
Flori mari mă privesc de sus, de pe lujere-nalte,
plante agăţătoare amare mi se strecoară în sân,
n-am decât un nume pentru tot, pentru toate
şi numele-i... dragoste.
Edith Sodergran
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu