joi, 17 iulie 2014

Tu mi-ai colorat gândurile...



Te iubesc, dragul meu. 
Iartă-mi astă iubire. 
Ca o pasăre ce şi-a pierdut cărarea m-ai prins în umbra aripilor tale, că vălul sufletului meu săgetat de puterea ta căzu.
 Acoperă-l cu mila ta, dragul meu drag, şi iartă-mi astă iubire.
Şi dacă nu mă poţi iubi, dragul meu, iartă-mi astă durere. 
Nu-mi zvârli priviri răutăcioase din depărtarea zărilor. 
Mă voi strecura în colţul meu şi înmărmurită voi rămâne în puterea îngândurată a nopţii. 
Cu amândouă mâinile acoperi-voi ruşinea ochilor mei.
 Întoarce-ţi faţa de la mine, dragul meu drag, şi iartă-mi astă durere.
Şi dacă mă iubeşti, dragul meu, iartă-mi astă bucurie. 
Când sufletul meu e scăldat de valurile fericirii, nu râde de rătăcirea mea învolburată de primejdii. 
 Când înălţată pe soclul puterii te conduc cu tirania dragostei mele, şi când, ca o zeiţă, îmi închin ţie darurile mele, primeşte-mi mândria, dragul meu, şi iartă-mi fericirea.

(Rabindranath Tagore)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.