Vine o vreme....

Vine-o vreme, vreme-adevărată
Când dureri şi visuri şi iubiri
Tot ce-aţi ars şi-aţi adunat în viaţă,
Toate se prefac în amintiri.
Vine-apoi timpul de le-adună
Şi le spală-n fluviul lui spumos,
Până ce din ele, din oricare,
Nu rămâne decât ce-i frumos.
Luaţi aminte, toate pier odată,
Nu veţi mai putea să le priviţi.
Faceţi-vă amintiri, prieteni,
Unde să aveți să vă găsiţi.
N-aşteptaţi, strângeţi-le pe toate,
Din orice iubire sau pustiu.
Cine n-are amintiri de tânăr
O să fie singur mai târziu.

( Virgil Carianopol )