luni, 4 ianuarie 2010

În lucruri simple mi-am găsit liniştea



Mi-am găsit liniştea.
În lucruri simple mi-am găsit liniştea.
Ca de exemplu să duci pe cineva la gară şi să iubeşti trupul depărtându-se.
Să stai pe bancă şi să-ţi tremure mâinile de emoţie.
Să nu ştii cum să începi o conversaţie.
Să aştepţi pe cineva să-şi termine ziua ştiind că îţi va aparţine.
Nu-ţi trebuie lucruri măreţe. Îţi trebuie zece minute o clipire sau o tăcere şi ştii că cel de lîngă tine a fost atât de al tău încât o veşnicie lîngă el nu şi-ar mai avea sensul.
Poftiţi lucruri simple. Aburinde.
Să mergi prin rouă să-ţi simţi şosetele umede.
Să nu ştii ce să faci la prima întîlnire.
Să nu-ţi propui nimic de dimineaţa şi până seara să-ţi iasă toate.
Să remarci cu uimire că în faţa blocului s-a mai făcut o parcare.
Să-ţi placă de cineva enorm dar să nu ai curaj să inventezi un prieten care ar vrea o întâlnire şi în cele din urmă roşu până în vîrful urechilor să-i spui că e vorba de tine.

Emilian Valeriu Pal


2 comentarii:

  1. Adevărul este că avem un "dar" nebun - ne complicăm viaţa inutil... Militez pentru simplitate...

    RăspundețiȘtergere
  2. Am susţinut mereu simplitatea...are un farmec aparte...

    RăspundețiȘtergere