O speranţă... pentru TINE...

Am început să aud timpul cum trece.
Dar nu peste mine, ca pană acum.
De la o vreme, timpul a început să treacă
prin mine.
Lasă nişte urme vagi de amintiri,
câteva păreri (de bine şi nu numai)
şi poate o dâră subţire de teamă.
S-au adunat în timp, din timp
atât de multe în mine
încât nu mai am unde sa le ţin.
M-am decis, deci, sa le împrăştii
în jurul meu.
Unuia îi dau un regret,
altuia îi dau o fericire,
amintirile am decis sa le ţin
Măcar încă o vreme, pentru mine.
Pană acuma am dat:
tristeţea ultimei despărţiri unui uragan,
bucuria unui prim sărut am lăsat-o
pe-o scandură din parc;
teancul de lacrimi l-am dat
unui amic ce suferea de prea multă fericire.
Apoi am dat ultima tacere
unei ciocarlii.
Am mai gasit, pe fundul sacului
în care ţin tot ce se adună în mine
din timp - o speranţă; o speranţă
pe care am să ţi-o fac cadou ţie;
tu, care mă ajuţi uneori, să trec prin timp.

(Diana Iordache)


click pe titlul postării: Maksim Mrvica - Somewhere in Time