luni, 15 iunie 2009

" Ca să pot muri linişitit, pe mine mie redă-ma! "



Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei ‘nălţam visători la steaua
Singurătăţii.

( MIHAI EMINESCU )


click pe titlul postării: Adrian Păunescu - Odă in metru antic

4 comentarii:

  1. Chiar azi am meditat ;i eu pe blog la vise, visare...Poetii stiu sa viseze si din vise se nasc poeme si uneori realitati fericite...O seara placuta!

    RăspundețiȘtergere
  2. Minunat. O zi în care trebuie să ne amintim de Poet, de Om, de Poezia lui, de Viaţa lui...

    RăspundețiȘtergere
  3. eminescu a exprimat genial suferinta si singuratatea in poezia oda daca iti mai aduci aminte;
    ''nu credeam sa-nvat a muri vreodata;
    pururi tanar,infasurat in manta-mi
    ochii mei inaltam visatori la steaua singuratatii
    cand deodata tu rasarisesi in cale-mi,
    suferinta,tu dureros de dulce...
    pana-n fund baui voluptatea mortii ne-nduratoare''

    inaltarea fruntii-simbol al intelepciunii omenesti spre steaua singuratatii inseamna ca omul se hraneste din sie insasi. singuratatea devine in acest caz un univers neimblanzit si disperat care aduce suferinta ;;dureros de dulce;; sinestezie creata prin asocierea a doua cuvinte care redau imagini din domenii senzoriale diferite o echivalenta a farmecului dureros eminescian,

    sa ai o zi buna!

    RăspundețiȘtergere
  4. "Departe sunt de tine si singur lângă foc,
    Petrec în minte viata-mi lipsita de noroc,
    Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trait,
    Ca sunt batrân ca iarna, ca tu vei fi murit.
    Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri,
    Redesteptind în fata-mi trecutele nimicuri;
    Cu degetele-i vintul loveste în feresti,
    Se-toarce-n gindu-mi firul duioaselor povesti,
    S-atuncea dinainte-mi prin ceata parca treci,
    Cu ochii mari în lacrimi, cu mini subtiri si reci;
    Cu bratele-amindoua de gitul meu te-anini
    Si parca-ai vrea a-mi spune ceva... apoi suspini...
    Eu te string la piept averea-mi de-amor si frumuseti,
    In sarutari unim noi sarmanele vieti...
    O! glasul amintirii ramiie pururi mut,
    Să uit pe veci norocul ce-o clipa l-am avut,
    Să uit cum dup-o clipa din bratele-mi te-ai smuls...
    Voi fi batrân si singur, vei fi murit de mult!"
    (Departe sunt de tine)

    RăspundețiȘtergere