duminică, 31 mai 2009

Împărtăşim aceeaşi taină...



E frumos, e prea frumos la tine-n suflet
E târziu, e prea târziu la mine-n gând
Împărtăşim, împărtăşim aceeaşi taină
Dar nu se ştie, nu se ştie până când.

Prea multe păsări cardinale
Între iluzii se rotesc
Contaminând cu ascensoare
Misterul nostru pământesc.

Îmbătrânim de fericire
Într-o mansardă fără flori
Lasând papuşi fara adresă
Pentru serbările din zori.

Visăm frumos aceeaşi moară
Ascunsă-n tragicul decor
Şi măcinăm aceleaşi lacrimi
Când dau părinţii telefon.

Suntem lucizi până la sânge
Nedesparţiţi până la cer
Şi nici nu ştiu după iubire
Ce se cuvine să-ţi mai cer.

Cuvintele îşi pierd căldura
Într-un sărut de protocol
Şi tot mai vinovate păsări
Dau eşafoadelor ocol.

Sub fruntea mea se face noapte
În ochii tăi se face zi
Şi renunţam să mai cunoaştem
Ce stele ne-ar putea păzi.

( George Ţărnea )


click pe titlul postarii:
Nicu Alifantis - Balada blondelor iubiri

2 comentarii:

  1. "Suntem lucizi până la sânge
    Nedesparţiţi până la cer
    Şi nici nu ştiu după iubire
    Ce se cuvine să-ţi mai cer.",
    versuri ce vor sa sublinieze daruire totala, implinire, infinitul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Am această melodie/poezie în calculator şi cred că nu o voi scoate vreodată... Îmi place prea mult...

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.